Competența teritorială în insolvență când debitorul și-a schimbat sediul social: regula celor 6 luni și capcanele ei
Competența teritorială a tribunalului care judecă o cerere de insolvență este, în dreptul comun procesual, stabilită de sediul social al debitorului. O singură modificare la Registrul Comerțului și, teoretic, o firmă din Cluj ar putea fi judecată la București. Legea nr. 85/2014 a anticipat acest risc și a instituit o normă specială care face inaplicabilă […]
Impactul Legii nr. 239/2025 asupra procedurilor de insolvență: ce s-a schimbat de la 18 decembrie 2025
La 15 decembrie 2025, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 239/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1160 și intrată în vigoare pe 18 decembrie 2025. Deși titlul legii pare de natură fiscală, textul cuprinde nu mai puțin de 52 de modificări aduse Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență — […]
Ghid 2026: primele 5 măsuri pe care trebuie să le ia un administrator când firma intră în incapacitate de plată
Incapacitatea de plată apare în momentul în care o societate nu mai poate achita datoriile exigibile cu sumele de bani disponibile. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență definește această stare cu precizie, dar pentru administratorul care o trăiește pentru prima dată, urgența situației lasă puțin spațiu pentru reflecție juridică. […]
Opt motive pentru care o sentință de respingere a acțiunii în răspundere delictuală pentru defăimare poate fi reformată în apel
Practica judiciară în materia defăimării este inconsistentă. Aceeași faptă — afirmații false publicate pe Facebook despre un funcționar public — poate atrage condamnare la Tribunalul București și respingere la Judecătoria Sectorului 1, în funcție de instanța care analizează cauza și de modul în care aplică standardele CEDO. Apelul există tocmai pentru a corecta aplicările greșite […]
Postările pe Facebook pot atrage răspundere civilă. Ce spune jurisprudența română din 2025?
Anul 2025 a adus o jurisprudență bogată și coerentă a instanțelor bucureștene în materia răspunderii civile delictuale pentru afirmații defăimătoare publicate online. Patru hotărâri — două ale Tribunalului București, două ale Curții de Apel București — trasează un standard aplicabil atât jurnaliștilor, cât și oricărei persoane care publică pe rețele de socializare. Pagina publică de […]
Libertatea de exprimare și dreptul la reputație: unde se termină jurnalismul și începe defăimarea?
Orice persoană a simțit, la un moment dat, că afirmațiile altuia — fie că vorbim de un vecin, un jurnalist sau un necunoscut pe Facebook — i-au făcut rău. Dar nu orice afirmație neplăcută este și ilegală. Dreptul garantează, deopotrivă, libertatea de exprimare și protecția reputației, iar echilibrul dintre ele este tot mai greu de […]